Go FarmVille

Într-o postare mai veche m-am declarat împotriva aplicaţiilor şi jocurilor de pe FACEBOOK. Dacă eşti curios să vezi sau să-ţi aminteşti ce am scris, te invit să dai clic aici. Din păcate zi de zi aceste joculeţe penibile atrag din ce în ce mai multe persoane. Observ cum Facebook-ul devine noul Hi5. Eşti pe Facebook, deci exişti. Facebook-ul acum este ultima fiţă. Nu ştiu câti dintre noi folosesc aşa cum trebuie această reţea, acest mod de socializare. Dar asta e cu totul alta discuţie...

Începusem prin a aminti de joculeţe şi aplicaţii... şi de dependenţa pe care o instalează acestea. Şi odată cu dependenţa apar idioţeniile. Un copil în varstă de 12 ani din U.K., folosindu-se de cardul mamei, a facut cumpăraturi de peste 900 de lire, în faimosul joc de pe Facebook, Farmville. Ironia este că jocul în cea mai mare parte este "free", fiind nevoit să cumperi anumite chestii doar dacă vrei. Este pur opţional. Culmea este şi faptul că după ce a "investit" atâta în joc, cei de la Facebook, au hotărât să-i suspende contul baieţelului pe motive că acesa nu ar avea vârsta necesară pentru folosirea acestor aplicaţii.

Evident este şi faptul că mama baiatului nu are nicio şansă în a-şi recupera banii sau măcar o parte din ei, deoarece este direct raspunzătoare pentru siguranţa cardului. Cardul era responsabilitatea ei. Cu toate astea... banca emitentă, HSBC, a declarat că ar fi dispusă să îi returneze banii dacă femeia depune o plangere penală împotriva copilului ei.

Şi sunt convins că mai sunt şi alte cazuri mai grave. De fapt unul despre care am citit... a fost dispariţia unei fetiţe de 14 ani, care ulterior a fost găsită moartă. Aceasta şi-a dat întâlnire cu un pedofil, care activa pe Facebook sub o identitate falsă. Şi tot felul de nenorociri...

P.S.: Cât de virtuali am devenit? Încă odată mă/vă intreb: Cu ce te ajută în realitate faptul că ai în online cea mai tare fermă, sau cel mai minunat acvariu?

MARACIUCA

Că tot am pomenit de droguri şi Spice Shop-uri. Următoarele clipuri... bestiale! Special pentru "consumatori" (de blog, bineînteles). Have fun!

Şi continuarea...

P.S.: Mulţumirile merg echipei de la "Happy Fish"!

Clash of the Titans

Normal că am fost la "Clash of the Titans". Am aşteptat ceva acest film. Am fost captivat de prezentarea filmului. Când am aflat că va rula şi în format 3D... frenezie.

Din câte am înteles este un remake al unui calsic din 1981. Acum... sincer să fiu, povestea este captivantă. Ca "story" e interesant. Efecte speciale bine făcute. Actorii sunt şi ei foarte buni. Una peste alta merită văzut, în format 2D.

Varianta 3D a filmului este dezamăgitoare. Mie personal, doar anumite secvenţe mi s-au părut 3D. Ulterior am aflat şi de ce. Pentru că iniţial filmul a fost filmat in format 2D, si ulterior convertit în 3D. Aşa e mai "eftin". Dar şi rezultatele se pare că sunt mai slabe... proaste chiar. Din cauza entuziasmului cu care am mers să vad acest film, la final am rămas un pic dezamagit. Şi nu sunt singurul. Se pare că mulţi din cei care au vizionat varianta 3D a filmului îmi împărtăşesc gândurile.

Oricum nemulţumirile mele ţin strict de acest aspect... 3D. În rest recomand acest film. Pe mine personal m-a făcut să îmi doresc să recitesc "Legendele Olimpului".

Pentru mai multe informaţii despre acest film clic aici.

P.S.: Poate aşeptările mele sunt aşa mari deoarece vorbim de un film care a apărut după "AVATAR", care a fost un succes, a impus noi standarde în tehnologia 3D... astfel gândindu-mă că ce apare după implicit va fi şi mai bun, 3D vorbind.

No.1 Product

Un subiect care e "in vogue" acum are la bază drogurile. Atât cele legale, cât şi cele ilegale. Aud vorbindu-se de droguri peste tot, am auzit chiar zicându-se despre ele că ar distruge societatea, de parcă n-ar fi fost distrusă oricum. Parcă până să apară drogurile ar fi fost numai lapte si miere.

Am ajuns în momentul în care drogurile sunt la cea mai mare căutare. Sunt produsul cel mai bine "vândut". Zic "vândut" pentru că practic, dealerii nu "vând", ei oferă. Drogurile se vând singure. Oamenii vor să fie "high". Nu cunosc nicio persoană care să nu fi vrut să se drogheze, şi să se fi lăsat convins de un dealer să-i vândă droguri. Ei doar oferă:

Dealerul: Frătioare vrei ceva bun de fumat, nişte iarbă, nişte marijuana, haşis ceva? Vrei ceva să-ti desfunzi nasul?

Cel care nu vrea droguri: NU!

...şi cam asta e tot. Nu am auzit pe cineva zicând că s-a ţinut dealerul de capul lui şi nu l-a lăsat să plece până nu a cumpărat ceva. Dealerii nu sunt ca cei din "Martorii lui Iehova". Asta mă motivează pe mine să zic acest lucru şi anume că ei nu "vând", ei oferă. De unde concluzia că oamenilor le place să fie "high".

Pe vremea când erau deschise Spice Shop-urile, nu am văzut niciodată oameni luaţi cu forţa de pe stradă şi obligaţi să intre în magazin. Sau oare cei care intrau erau acolo ţinuti împotriva voinţei lor, erau sechestraţi 5 ore, o zi... sau 3 zile, că am auzit şi astfel de cazuri. Pentru multă lume "era" Spice Shop-urilor a fost cel mai bun lucru care li s-a întamplat vreodată. Şi asta pentru că ei au ales, nu au fost obligaţi, forţaţi sau mai ştiu eu ce. Şi cei care erau clienţi "vechi" erau pentru că le placea, pentru că ei erau bine.

Aaaa... şi încă ceva:

P.S.: A nu se înţelege că promovez consumul de droguri, numai că asta e realitatea! Oamenii sunt consumatori de placere în grame. Şi sunt mulţi.

Homosexual la 7 ani, gen!

Am auzit o chestie tare ciudată. Ciudată... într-un mod rău. O atitudine total greşită.

Este un copil în varstă de 7 ani, cu un lipici extraordinar la oameni. Din câte am înţeles are o personalitate sclipitoare, e foarte, foarte deştept şi carismatic. E culmea de isteţ. E băiat.

I: Şi care e problema?

R: Problema e că... din punctul meu de vedere părinţii şi bunicul lui sunt nişte inconştienţi. La 7 ani, copiii de obicei fac tot felul de lucruri "ciudate" (absolut normale pentru vârsta lor). Datorită imaginaţiei foarte bogate, în plină ascensiune şi dezvoltare, câteodată, copiilor nu le mai sunt suficiente jucăriile, şi încearcă să gasescă tot felul de activităţi cu tot felul de lucruri, cum ar fi să se joace cu linguri în loc de soldăţei, să vorbească cu animalele fiind convinşi că şi ele vorbesc cu ei... şi mai stiu eu ce activităti gasesc ei, activităti care sunt pline de sens în mintea lor.

Copilul despre care vă spun eu, la 7 ani ai lui, câteodată mai poartă tocurile mamei, altă dată se machiază, altă dată se imbracă cu lucrurile mamei, gen fustă sau rochiţe... chestii de genul asta. Din această cauză, părinţii au tras concluzia că baiatul lor e homosexual. De fapt va deveni homosexual. Bunicul, e foarte atatşat de copil, are foarte mare grija de el... dar zice că mereu şi-a dorit un nepot, şi că nu crede că va avea parte de unul. Toată lumea e convinsă că va deveni "GAY". Ce e trist... faptul că nu se feresc sa vorbească lucrurile acestea de faţă cu el, ori în condiţiile în care copilul e doar inventiv, creativ, nu cumva ei sunt cei care îi inspiră copilului această idee. Cum poţi tu ca părinte să vorbeşti aşa despre copilul tău, care nici la şcoală nu cred că este încă? Cât de incult poţi fi?

Oricum homosexualitatea, din câte ştiu eu, este ceva genetic... te naşti cu ea, nu prea ai cum să o ţii în frâu. Dar să ai asemenea gânduri despre un copil? Şi le mai şi zici la toată lumea. Tot zicând si vorbind pe tema asta, copilul cred că deşi nu este "gay", la un momendat se va lăsa convins de părinţi... şi atunci, inconştienţii vot avea o reacţie gen : "Vezi... ti-am zis eu!"

Oare cum va fi educat acest copil? Cum îşi va da el seama cu adevărat de orientarea lui sexuală, pentru că la un momentdat va avea nevoie?

P.S.: Băi băiatule... s-a dat lumea la fund, dacă mă înţelegi! Cretinii!

Ce face face calul pe un câmp de marijuana? PAŞTE FERICIT!

Pentru că de curând am intrat în "lumea" blogurilor... şi fac parte din mediul asta online, ce cale era mai potrivită pentru a vă ura şi eu un "PAŞTE FERICIT!" alături de familie şi prieteni. Fie ca această noapte să vă lumineze sufletele... şi minţile (la unii, mie spre exemplu). Sper să aveţi parte de tot ce vă doriţi şi vă ţin pumnii pentru ca "Iepuraşul" să nu vă ocolească.

P.S.: Din partea mea pleacă numai gânduri frumoase şi se îndreaptă în special către familie, prieteni şi cunoscuţi, dar şi înspre voi... bloggerii! PAŞTE FERICIT TUTUROR!

Convingeri religioase

Aseară vorbeam de religii. De fapt discuţia a pornit de la termenul de "ateu" (vine de la "atheos", si înseamnă "a nu crede in zei"). Ateul este acea persoană care nu crede în existenţa divină, în viaţa de apoi, în miracole, etc. Şi de aici a pornit o întreagă discuţie.

Ce am întrebat eu şi ce mă interesa pe mine cel mai mult a fost următorul lucru: "Cum este posibil ca într-o familie în care toată lumea este ortodoxă, să existe cineva care să devină ateu?". Am folosit ca exemplu un copil care până la 14 ani a fost crescut în aşa fel încât să preţuiască învăţăturile ortodoxe, la fel cum am fost crescuti majoritatea din ţara noastră. De ce de la 14 ani în colo, acest copil ar prefera să renunţe la credinţa lui în favoarea ateismului, sau a oricărei alte religii.

Ce poate zdruncina din temelii convingerile lui religioase?

Am observat că în adolescenţă, tinerii se redescoperă. Nimic rău... atâta timp cât nu exagerezi şi ajungi să devii "victima" teribilismelor. Din punctul meu de vedere 90% din cei care se redescoperă din punct de vedere religios, si sunt de părere că religia lor cu care au crescut (în cazul nostru, ortodoxismul) nu îi defineşte... o fac din teribilism, conduşi de dorinţa de a fi diferiţi.

Cât de bine să cunosti toate religiile lumii, astfel încât să hotărăşti că religia "X" se potriveşte mai bine caracterului şi felului tău de a fi. Se mulează mai frumos în jurul personalităţii tale, pentru că da... din câte am înţeles ţine foarte mult şi de personalitatea fiecăruia.

Adică ceva de genul... dacă sunt rocker trebuie să fiu ateu, dacă sunt vegetarian trebuie să fiu budist, dacă român trebuie să fiu ortodox... şi mai ştiu eu ce fel de conexiuni şi asemănări se creează în mintea fiecăruia.

Eu personal nu mi-aş schimba credinţa şi religia. Nu aş trece nici măcar la catolicism, a cărei Biblie este, din câte ştiu eu, relativ asemănatoarea cu a noastră, a ortodoxilor ("ortodocsilor"). Pe mine mă defineşte foarte bine religia mea. Mi se potriveşte mănuşă... şi dacă eram crescut în spirit catolic, sau budist, sau ateist, sau islamist, sau hinduist... tot mănuşă mi s-ar fi potrivit.

P.S.: I`m orthodox and proud!