duminică, 20 februarie 2011

PARAM-PAM-PAM

Share

miercuri, 16 februarie 2011

PANICA... LA MISTO!

Share
Etnobotanice... spice shop... magazine de vise... campania "Panica la etnobotanica".

O campanie initiata de Morar si Buzdugan, in cadrul unei emisiuni difuzate dimineata pe radio ZU. Ok...pana aici toate bune si frumoase, dar cand am vazut cine s-a alaturat campaniei si cine a scos un imn care sa promoveze aceasta initiativa, am ramas un pic socat.

I: Cine? Cine?
R: Puya, frate!


Pai ce cauti tu ba nebunule in astfel de campanii?! Din punctul meu de vedere si cum vad eu problema, am impresia ca vrea sa elimine concurenta. Poate are si el vreo parte la ce scoate Sisu pe "marfa d`aia buna". Exact el sa fie oare fara de pacat? Ma indoiesc. Eram impacat cu ideea asta doar daca venea impreuna cu Sisu si vorbeau din prisma unor fosti consumatori, dar ca sa fii ex-consumator, asta presupune sa te lasi de ele. La propriu, nu doar la televizor.

Aaa... si inca o chestie, deodata atata tam-tam se face pe subiectul asta. Gata au rezolvat problemele, au interzis 175 000 de plante din care se pot extrage toate "esentele" astea tari. Sa fim seriosi, nu vor reusi niciodata sa inchida magazinele astea, pentru cat oricat de rele si nocive ar fi produsele lor, nu exista un temei legal pentru a le interzice. Nu asa cel putin!

Ele sunt introduse la categoria de ingrasaminte pentru flori. Sa zicem ca statul inchide magazinele, patronii lor deschid florarii. De consumat stie toata lumea cum sa le consume, nu mai e nevoie sa le ia gata preparate. Dar statul e partas la toata combinatia asta cu Spice-urile, pai la ce venitui au incasat ei pe spatelor distribuitorilor de etnobotanice, sa fim noi sanatosi.

Si as mai putea dezvolta subiectul asta mult, dar nu vreau! E de o complexitate mult prea mare si e prea veche "problema", iar toata campania asta din ultima perioada nu a fost una anti-etnobotanice, ci una de promovare a lor. Reclama gratuita.

P.S.: Si daca vreti parerea mea sincera vis-a-vis de treaba asta, din partea mea sa le interzica pe toate, mai putin Magicu`! Si sa nu zica Morar sau Buzdugan ca n-au tras si ei macar o liniuta, iar Puya...e plin!

GHETTO GENIUS

Share

miercuri, 2 februarie 2011

A sti sau a nu sti? Aceasta-i intrebarea!

Share
De dimineata am auzit la radio o farsa facuta unui nefericit, care tocmai si-a surprins sotia facandu-si de cap cu un amic... in camera copilului. De aici au urmat o serie de evenimente neplacute, dar bine meritate de cei 2 practicanti. Asta s-a intamplat pe termen scurt.

Pe termen lung intamplarea are urmari mult mai complexe. In urma acesteia venind si un divort, cu tot ce inseamna el, si anume partaje, in grija cui este lasat copilul, suferinte, batai de cap, etc..

Acum eu ma gandesc cam ce iti trece prin cap in asemenea momente, avand in fata imaginea sotiei cu altcineva in pat. Cum faci fata unei asemenea situatii? Dar asta e cu totul alta discutie, iar faptul ca sunt eu curios, nu rezlova nimic. Nu este el primul care a patit-o, si clar nu va fi nici ultimul.

Insa... ma intreb cum e mai bine: "Sa stii ca sotia/iubita te inseala sau sa nu stii?".

Mergand pe principiul ca ceea ce nu stii, nu te afecteaza si ca ceea ce nu vezi, nu s-a intamplat, as inclina balanta spre a nu sti. Poate chiar ai o relatie fericita cu cineva, desprea care ai numai lucruri minunate de zis, si chiar nu vrei sa stii ca aceeasi persoana e in stare de lucruri atat de josnice, capabile sa-ti faca sufletul tandari.

Privind si din alt unghi problema, mai exista o vorba si anume ca fiecare minciuna, mai devreme sau mai tarziu, iese la iveala. Ma gandesc ca parca n-as vrea nici sa ajung cu relatia pana pe la vreo 40-50 de ani, ca apoi sa aflu ca am crescut copilul altuia si ca de fapt viata mea este o mascarada totala, ca de fapt persoana de langa mine nu este ceea ce o credeam eu a fi si ca am trait o minciuna.

Clar exista si persoane dedicate partenerului o viata intreaga, care nu ar calca stramb nici macar o data. Si asta pentru ca iubirea e mult prea mare si respectul la fel, iar increderea intr-o relatie este piatra de temelie a acesteia.

Dar eu tot ma intreb: "A sti sau a nu sti?".

P.S.: Lucruri de genul se intampla frecvent, barbatii mint, femeile mint si mai mult!

luni, 31 ianuarie 2011

CERE SI TI SE VA DA!

Share
Tocmai ce am aflat cel mai simplu mod de a te imbogati!

I: Si ghici cine mi l-a aratat?
R: Televizorul!

Da...televizorul. Putine sunt momentele cand mi se intampla sa aprind televizorul, si sunt si mai putine datile in care chiar se intampla sa vad ceva interesant pe canalele romanesti. Nu ca acum ar fi fost ceva interesant, vreo emisiune super, ci doar s-a nimerit sa aud stirea.

Am aflat cel mai simplu mod de a "face" bani. Comedianul Craig Rowin, a postat pe YouTube in luna noiembrie a anului trecut, un clip in care el cere 1 milion de dolari. Bineinteles ca acest clip este adresat doar milionarilor...in prima faza, apoi apeleaza la miliardari, si in cele din urma la mai marile coorporatii.




Interesant este faptul ca el a si obtinut milionul cerut. Cecul ii va fi inmanat pe 2 februarie, pe scena UCB Theatre, intr-un spectacol live.



Acum, ca si voi, stau si ma gandesc cum de nu mi-a venit mie ideea asta. O chestie super simpla, nevinovata si fara batai de cap... acum nu sunt sigur daca sunt sau nu impozabili, si nu cunosc forma sub care vin acesti bani, donatie ori sponsorizare... dar sunt convins ca nu mai conteaza!

P.S.: Va rog, dati-mi un milion (GBP,EUR, USD)!

luni, 24 ianuarie 2011

BIGGER! BETTER! BLOGGER!

Share

Treaba sta in felul urmator... "HELLO BITCHES!!! I`M BAAACK!"

Si da, de data asta intentionez sa raman ceva vreme, pentru aceleasi persoane pe care le-am lasat in urma si nu mi-au simtit lipsa, pentru Hannah, pentru acei 52 de vizitatori maxim intr-o zi. Si bineinteles pentru fanii mei!

Lasand gluma, de data asta o sa fie un pic mai personal ca data trecuta pentru ca in afara motivelor mai sus insirate o sa fac din acest blog ceva "mai pe sufletul meu". Sau macar o sa incerc, chiar daca ma simt un pic "ruginit". Am vazut eu altii care "scartaie" si tot nu se lasa! Felicitarile mele pentru ei...atata timp cat internetul exista, o sa existe si "bloggeri" de genul asta. Dar bine ca versiunea asta de internet e pe duca si nu prea mai sunt site-uri libere, decat vreo 300.000 sau ceva de genul, dar fiti pe pace pentru ca deja exista un server nou si o platforma noua, care apropo, nu este compatibila cu platforma actuala de "www".

Asta asa ca sa nu zica lumea ca nu am venit si eu cu ceva nou!

Si am si un clip nou cu care incep noua mea sedere pe platforma asta!



...care "btw" este pentru sustinatoarea mea no.1, iubita mea!

P.S.: Tot ea este motivul pentru care iar m-am luat cu blogul, asa ca Hannah,te rog, sa te iei si de ea cand mai revii cu completari!

joi, 22 aprilie 2010

La revedere?

Share
Din păcate... asta va fi ultima postare a mea pe acest blog. Cel puţin pentru o perioadă... Din diferite motive (fără să-mi dau seama dacă trebuie sau vreau) va urma o pauză.

Acest articol nu vine pentru că eu aş fi vreun mare blogger cu sute de cititori care ar rămâne dezamăgiţi ori surprinşi că nu voi mai posta nimic... n-am ajuns încă acolo (glumă). Recordul a ramas undeva la vreo 52 de vizitatori unici într-o zi. Acest articol e pentru acele persoane care zilnic, regulat, ori periodic au mai verificat blogul să vadă dacă am mai postat ceva. Este pentru acele persoane care şi-au pierdut câteva minute citind sau urmarind postarea mea. Este pentru acele persoane care au comentat la ele... şi pentru cele care au avut de "completat" (ex: hannah - căreia nu cred că o să-i fie "dor" de mine... sau o să-i fie?). Este pentru acei 52 de vizitatori unici pe care am reusit să îi am (şi la numărătoare s-a pus şi iubită, mamă, tată , frate, cumnată şi prieteni).

Blogul va rămâne deschis, pentru că din când în când (zilnic), eu am să mai intru pe el, pentru că sunt câteva postări care îmi sunt dragi şi poate am să am chef să le recitesc... şi poate şi voi aveţi... sau poate or să atragă ceva cititori noi. Plus că odată postate... ar fi păcat să le şterg, pentru că sunt publicate cu drag, iar în unele chiar am pus suflet.

Asta e melodia cu care închei şi pe care v-o recomand:



P.S.: Vă sunt recunoscător pentru interesul acordat acestui blog. Mulţumesc... vă mulţumesc!