Aseara am vazut filmul "Dorian Gray", o ecranizare dupa romanul de fictiune al lui Oscar Wilde, aparut in 1890 si avand titlul original "The Picture of Dorian Gray".
Un film interesant din punct de vedere tematic: promisiunea sufletului in schimbul tineretii vesnice si incercarea personajului principal de a se impaca cu propria constiinta reflectata in portretul sau.
Alaturi de Dorian Gray care este un personaj extraordinar, de o frumusete nemaintalnita, capabil sa cucereasca inima oricui, apar si alte personaje deosebite, foarte puternic conturate, care reusesc sa se faca remarcate prin trasaturile lor. Unul dintre ele este Lordul Henry Wotton, cel care il convinge pe Dorian de efemeritatea frumusetii si a tineretii, constientizare care il determina sa faca acel "schimb" cu portretul sau. De amintit este si pictorul Basil, cel care picteaza faimosul portret, fiind vrajit de frumusetea si inocenta tanarului Dorian. Cat despre portret...acesta ajunge sa fie oglinda lui Dorian, care se hotaraste sa-si vanda sufletul numai ca portretul sa imbatraneasca in locul lui.
Schimbarile portretului sunt notate in decursul a 18 ani, timp in care Dorian cel pictat devine un monstru, ca urmare a tuturor pacatelor adunate in sufletul lui Dorian cel real.
Finalul este unu parca desprins din flimele de groaza...dar bineinteles,intentionat sau nu, este un final moralizator.
Morala nu am sa o zic eu...ci o va deprinde fiecare cititor sau spectator in parte.
